Gara de Nord, cea mai mare gara din Romania si totodata principala poarta de intrare in Bucuresti, se afla in Piata Garii de Nord si este incadrata ca monument istoric sub codul LMI B-II-m-B- 18803. hipodromul
In cei aproape 150 ani de existenta, Gara de Nord a suferit o serie de transformari si acest lucru se observa cel mai bine in imaginea de mai sus. Ceea ce odata era intrarea garii, incadrata de doua turnuri (foarte asemanatoare cu cele ale fostului Hipodrom Baneasa), este in prezent intrarea in Salonul Oficial, o incapere a garii care se evidentiaza prin arhitectura deosebita in contrast cu alte incaperi anoste din cadrul garii. In prezent, doar bazele celor doua turnuri par a fi ramas in picioare, dand fatadei un aspect modernist tipic anilor ‘40, alaturi de inca un etaj construit.
Istoria garii ne duce inapoi in anul 1869, cand la data de 22 septembrie a fost pusa piatra de temelie a garii, aceasta urmand a fi conectata la noile linii de cale ferata care urmau sa uneasca Bucurestiul cu Galatiul si Craiova. Gara a fost construita pe fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu, aflata la acea vreme la marginea orasului.
Cladirea garii, alaturi de peroane si linii, a fost construita dupa planurile Ministerului Lucrarilor Publice, de Concesiunea H.B. Strousberg, fiind denumita initial ca Gara Targovistei. Aceasta a fost data in exploatare in luna noiembrie din anul 1870, odata cu deschiderea provizorie a liniei Bucuresti – Ploiesti si abia peste doi ani, la data de 13 septembrie 1872, a fost inaugurata oficial. Numele Gara de Nord i-a fost atribuit in anul 1888.
Initial, s-a dorit ca Gara de Nord sa fie doar una de tranzit, fiind o alternativa pentru Gara Filaret deja existanta, In scurt timp, insa, Gara de Nord a capatat o importanta tot mai mare, fapt care a dus ca Gara Filaret sa fie dezafectata in anul 1960. Faptul ca statia Bucuresti Nord a devenit extrem de aglomerata de trenurile de calatori, dar si de cele de marfuri si mesagerie, s-a decis realizarea unei gari noi, denumita “Gara Centrala”, care urma sa fie a
mplasata undeva in proximitatea Gradinii Cismigiu. Declansarea Primului Razboi Mondial a facut ca noua gara sa ramana doar la stadiul de proiect.
In urma a mai multor modernizari si construirii de noi anexe garii, in anul 1930, s-a realizat extinderea pana la 16 linii, unite de un peron perpendicular cu o lungime de 200 m si o latime de 23 m. Doi ani mai tarziu a fost finalizata si fadata unde se afla coloanele, dupa planurile arhitectului Victor Stefanescu. Al Doilea Razboi Mondial a adus distrugeri aripii sudice a garii, dar si a liniilor si macazurilor.
In urmatorii zeci de ani au fost realizate o serie de modernizari, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea salilor de asteptare, dar si legarea garii la reteaua de metrou prin mai multe guri de metrou, in anul 1987.
In prezent, peste 200 de trenuri sosesc si pleaca din gara, fiind punct de plecare pentru magistralele feroviare 200, 300, 400, 500, 600 si 900, avand legaturi catre toate marile orase ale tarii, dar asigurand conexiune si cu importante orase europene precum Munchen, Viena, Budapesta, Frankfurt, Venetia sau Berlin. Accesul catre Gara de Nord este asigurat de toate mijloacele de transport in comun ale RATB, dar si doua magistrale de metrou.
photoexplorers.wordpress.com 